„Mică filosofie a siestei”, o seducătoare pledoarie pentru dreptul la pauză într-o epocă obsedată de productivitate

Într-o lume care pare prinsă într-o cursă permanentă contra cronometru, un volum precum Mică filosofie a siestei, de Sébastien Spitzer , este mai mult decât binevenit. Publicată la Corola.net, marcă a editurii ap! (ACT și  Politon) cartea pledează pentru recuperarea unui gest simplu, dar esențial: pauza. Într-o epocă în care stresul, anxietatea și burnoutul au devenit aproape o normalitate, cartea este o invitație la echilibru, la o relație mai blândă cu noi înșine și la renunțarea la presiunea pe care, de multe ori, ne-o impunem singuri.

Mică filosofie a siestei este o compilație de eseuri scurte pe teme istorice și filosofice, în care autorul își completează reflecțiile cu exemple inspirate din propriile experiențe de viață. Sébastien Spitzer îi încurajează pe cititori să își acorde timpul necesar pentru odihnă, susținând că siesta din mijlocul zilei nu este un semn de lene sau delăsare, ci un moment de respiro de care corpul chiar are nevoie. În viziunea sa, acest somn scurt ajută mintea să se relaxeze și să funcționeze mai eficient.

De altfel, medicii și specialiștii în neuroștiințe au demonstrat că un scurt somn de după-amiază poate reduce riscul afecțiunilor cardiovasculare, îmbunătăți memoria și diminua efectele stresului, a declarat autorul într-un interviu pentru RTS Radio Télévision Suisse.

Cartea este scrisă cu mult umor și îmbină anecdote, episoade din viața autorului, relatări despre întâlnirile cu prietenii și numeroase referințe culturale. Sébastien Spitzer vorbește despre arta de a trăi frumos și explică filosofia chineză wu wei, pe care o apropie de ideea siestei. Departe de a încuraja lenea sau renunțarea, această filosofie promovează detașarea, modestia voinței și conștientizarea limitelor acțiunii umane în raport cu ordinea cosmică.

Există un timp pentru orice, chiar și pentru a trage un pui de somn.

Autorul vorbește despre cum a învățat să se automotiveze încă din clasele primare. În urma unor experiențe nefericite, soldate cu eșecuri în ciuda tuturor eforturilor depuse, Sébastien Spitzer a decis să își asculte mai mult corpul și mintea și să nu se mai suprasolicite. În timp, a constatat că, atunci când doarme mai mult și mai bine, face sport și își dozează mai atent efortul, este mult mai productiv. Un somn scurt la mijlocul zilei aduce beneficii de netăgăduit: redă energia și vitalitatea și readuce entuziasmul.

Eseurile din volumul Mică filosofie a siestei abordează teme de mare actualitate, precum: FOMO, burnoutul, plictiseala, oboseala, anxietatea, relația dintre somn și creativitate și sănătatea mintală. Pentru a-și susține reflecțiile, Sébastien Spitzer face referire la Isaac Newton și celebrul măr căzut din copac, la tabloul „Santinela adormită” de Carel Fabritius, la ceasurile topite ale lui Salvador Dalí, la insomnia scriitorului român Emil Cioran, dar și la pandemia care i-a schimbat viața.

Eu am redescoperit siesta în timpul pandemiei de COVID, în acea perioadă în care părea că lumea aproape s-a oprit în loc. În fiecare zi îmi acordam câteva momente de respiro, un scurt timp de odihnă, și vă garantez că înainte și după acel somn nu mai era aceeași poveste. După o scurtă siestă eram mult mai eficient și mai creativ. Și să nu uităm că mulți mari oameni de știință, precum Newton și Einstein, obișnuiau să doarmă la prânz, pentru că în acel răstimp în care dormim, mintea recompune informațiile, creează legături și asocieri. La trezire, ne poate arăta calea sau soluția, a mai declarat jurnalistul și autorul pentru aceeași publicație.

Cartea vorbește despre epuizarea resimțită la sfârșitul fiecărei zile de muncă, despre sentimentul de neputință pe care îl trăim atunci când nu mai găsim timp pentru lucrurile care ne aduc cu adevărat bucurie, dar și despre vina pe care o resimțim adesea când ne acordăm prea mult timp pentru odihnă. Volumul este, așadar, o invitație de a lua o pauză, fie și pentru o oră, pentru a-i oferi corpului și minții răgazul de care au nevoie, chiar și atunci când lista de sarcini pare nesfârșită.